Salutari din Zalau – Zilah, gazda ta pe 30 septembrie la Semimaraton Zalau TenarisSilcotub! Un oras cu o istorie bogata, pe teritoriul caruia s-a atestat existenta asezarilor umane inca din neolitic, acum 6500 de ani, Zalaul si imprejurimile sale ofera activitati pentru toata familia in weekend-ul 29 septembrie – 1 octombrie. Fie ca va pasioneza excursiile in natura, locurile istorice sau spatiile artistice, petreceti un sfarsit de saptamana activ in judetul Salaj!

 

OBIECTIVE TURISTICE DIN ZALAU SI SALAJ:

In centrul istoric va propunem pentru inceput Cladirea Transilvania, Fantana cu ingerasi, Biserica Romano-Catolica, Muzeul Judetean de Istorie si Arta, Biserica Reformata,  Cladirea Centrului de Cultura si Arta Salaj, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

Pentru plimbari si drumetie vă recomadam Parcul Central Municipal, Parcul Padure Bradet si Muntele Meses.

Toate aceste obiective pot fi vizitate individual sau pot fi incluse in trasee turistice care sa cuprinda si obiective turistice din judet: Complexul Arheologic Porolissum, Gradina Botanica ,,Vasile Fati” Jibou, Complexul Cultural ,,Sincai – Coposu” Bobota, Gradina Zmeilor, Izvoarele Barcaului, Manastirea Stramba etc.

Informatii detaliate despre agrement, trasee turistice si obiective turistice din Zalau si judetul Salaj, pot fi găsite pe pagina oficiala www.turismzalau.ro

ISTORIC

De-a lungul istoriei asezarile de pe acest teritoriu au purtat diverse denumiri: “Ziloc” in 1220, “Oppidum Zilah” in 1473, “Zila” in 1601, Szilaj – Sszilagy in 1839, Szilaju in 1850 si Zilah – Walthenberg – Zalau in 1854. Originea numelui oscileaza de la cuvantul dac pentru “brau” (Muntii Meses inconjoara orasul ca un semicerc) la tot dacicul “zil”, adica vin. Avand in vedere relieful deluros si profilul agricol al Municipiului, Valea Vinului pare sa fie interpretarea corecta a denumirii orasului.

Asezat in nord – vestul Romaniei, capitala a judetului Salaj, Municipiul Zalau ocupa o suprafata totala de 9009 ha, din componenta sa facand parte orasul Zalau si satul apartinator Stina. O parte a teritorului administrativ al Municipiului Zalau este ocupata de Muntii Meses, ceea ce contribuie in mod esential la calitatea mediului inconjurator.

Dovezile arheologice atesta existenta asezarilor umane pe teritoriul municipiului Zalau inca de acum 6500 ani, din perioda neolitica. Continuitatea activitatilor umane pe aceste meleaguri este certificata de diversele obiecte descoperite in siturile arheologice (monede, topoare, ceramica etc.).

Dupa cucerirea Daciei de catre Traian (anul 106), granita nordica a Imperiului Roman trecea pe culmea Mesesului. La nord de aceasta se intindeau teritoriile dacilor liberi, iar in zona de est – sud – est fortificatiile romane de granita, turnuri, ziduri, santuri si maluri de aparare (“limes porolissensis”). Pe teritorul municipiului Zalau au fost descoperite urme ale unor castre romane de lemn, dar bijuteria acestui sistem defensiv este Castrul Roman de la Porolissum (pe actualul teritoriu al satelor Moigrad si Jac, la 12 km departare de Zalau).

Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in “Gesta Hungarorum”, numita si Cronica lui Anonymus – notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei – lucrare aparuta in jurul anului 1210.

Dupa navalirile tatare si pustiirea orasului in anul 1241, Zalaul intra din anul 1246 in administrarea episcopatului catolic de la Oradea si este mentinut sub aceasta administratie pana in anul 1542, cand intra in componenta Principatului Transilvania.

La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara Zalaul oras-targ, “Oppidum Zilah”, privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului, acordandu-i drept de comert liber, oferindu-i independenta economica.

La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar.

Un alt moment important al istoriei municipiului este popasul facut de armata lui Mihai Viteazul inainte de batalia de la Guruslau (20 km de Zalau).

O data cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslau, a lui Mihai Viteazul, Zalaul se bucura de propriile reguli administrative, legislative, fiscale si militare, precum si de o autonomie reala care ofera libertati cetatenilor. O cronica din sec. al XVII-lea mentioneaza pentru prima data ocupatiile locuitorilor orasului: curelari, olari, rotari, pantofari, macelari, croitori, fierari, dulgheri, palarieri si, nu in ultimul rand, armurieri.

In decursul secolelor XVI-XVII, in Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine (reformate), in Zalau fiind intemeiat primul colegiu in anul 1646, actualul Colegiu National “Silvania”.

In 1968 Zalaul devine capitala judetului Salaj, iar in 1979 este declarat municipiu, pozitie pe care si-a pastrat-o si azi.